sâmbătă, 30 aprilie 2011

Perfect lie.

Vreau adevăr. Eu, cea care o țineam una și bună cum că nu există acest concept, am nevoie de asta. Dar nu vreau adevărul dureros și enervant. Vreau adevărul acela frumos și dulce. Și e ok chiar dacă acel adevăr ar fi o minciună. Vreau doar să cred că este adevărat. Vreau să cred atât de mult într-o minciună încât să nu mă pot gândi nici un moment că m-aș putea păcăli. Vreau să cred atât de mult în ea, încât să mi se sfâșie inima atunci când voi afla adevărul. Vreau adevăr neadevărat. Sau orice poate să mă facă să visez floricele pe câmpii. 

Vreau doar să cred în ceva. Vreau doar să fiu sigură de ceva. Vreau cu adevărat să știu ceva. Pentru că nu, nu știu. Nu cred. Nu sunt sigură. Uite un lucru totuși de care sunt sigură: sunt mult prea nesigură.

Pentru că nu, în momentul de față, nu ești suficient de convingător. Ha, de fapt, ți-ai cam pierdut din credibilitate! WTF, egoist manipulator ce ești, trezește-te la realitate! Nu există perfecțiune, eu nu sunt perfect și fi sigur că nici tu nu ești.
With love, Ada.
Adică eu. 



Bine înțeles că sunt centrul universului. Sunt centrul universului meu. Și asta este suficient.

Un comentariu:

  1. eu, draga Ada, zic asa: orice ar fi acel "ceva" pe care doresti sa il crezi cu atata ardoare va fi adevarat din momentul in care tu vei crede in el, il vei simti si vizualiza cu ochii mintii :)

    pupiciii >:d<:*

    p.s. nice songs :X

    RăspundețiȘtergere