marți, 26 iulie 2011

Ha!

    E al naibii de catastrofal şi ciudat când nu-ţi mai găseşti locul în propria poveste (Sau ar trebuii să-i spun tragedie?! *dacă tot ne-am îmbătat azi cu citatul lui F. Scott Fitzgerald*). 
    Am cam obosit să fac mai complimente de genul ce bine arăţi, am obosit să fac lumea să se simtă bine, am obosit în încercarea mea de a şterge lacrimile altora. Şi sună aiurea şi stupid modul în care mă plâng pentru unele lucruri, dar sunt zile şi zile. Astăzi e una dintre acele zile în care am obosit să-mi mai pese de acei oameni nepăsători. Aici şi acum, mult mai puţin periculos şi dramatic, erupe vulcanul care a înghiţit până acum atâtea falsităţi.
    Gata, mi-a ajuns! Îmi iau bagajul, gata pregătit de tine şi plec!

*Arata-mi un erou si iti voi scrie o tragedie. ( F. Scott Fitzgerald)*




Sunt greşită. Am o listă întreagă cu imperfecţiunile mele, cu lucrurile mele rele. Trebuia să-mi ceri doar, nu era nevoie să faci tu una pe cont propriu.
Iar tu, celălalt tu, apreciez nespus că te prefaci că-ţi pasă. Şi nu sunt ironică, sunt sinceră.

2 comentarii:

  1. Noua ta tema este absolut superba:x. Ai facut o treaba buna. Adica... tu ai facut-o nu?:)

    RăspundețiȘtergere

© Strange Song 2012 | Blogger Template by Enny Law - Ngetik Dot Com - Nulis