Salut lume! Pentru că nu pot găsi o introducere destul de drăguță o s-o spun direct: Seriale Coreene!
Cele mai... frumoase au fost Cronicile frumoasei luptătoare Damo șiiii The secret garden, cu aceeași protagonistă și, bineînțeles, Boys over flowers care mi-a deschis apetitul pentru genul acesta de... dramă? Cu mintea mea de copil tembel am ajuns să ador dramele coreene, să plâng și să râd în același timp.
Astăzi am terminat You're beautiful cu actrița din Heartstrings. Și clar primul îl întrece pe al doilea!
Uf, sunt ca niște basme! Toate, înafară de Cronicile frumoasei luptătoare Damo s-au terminat frumos. Dar bănuiesc că nu sfârșitul contează, ci povestea în sine, nu?
Așa că voi începe cu Damo, fiind primul la care m-am uitat și despre care am mai scris și acum mult mult timp aici (prostii, ce pisici!). Și aici citiți informații pentru că, dintr-o dată, m-a cuprins o lene teribilă.
Boys over flowers. Varianta coreană, cu toate că am văzut-o și pe cea japoneză. Interesant cum aceeași... poveste are mai multe versiuni. Variante. Avem animeul, varianta japoneză (plus un film ca și continuare), coreeană, taiwandeză și chineză.
În mare parte este vorba de o tipă săracă care are ocazia să învețe la cea mai de fițe ș.a. școală. Acolo întâlnește 4 băieți „cei mai cei”. Și totul se complică într-un fel armonios. Aici povestea sau ceva asemănător.
The Secret Garden. E serialul care este difuzat în momentul de față pe EuforiaTV. Foarte drăguț și frumos de urmărit cum evoluează relație dintre Gil Ra Im si tipul ăla. Aici o idee. E drama la care am plâns și râs cel mai mult. E dulce.
Șiiii You're beautiful care a fost minunat și m-a făcut să râd de la primul episod. Dă click Aici.
În concluzie: serialele coreene prind la public. Sunt dulci ca basmele, amuzante ca *ceva incredibil de amuzant*, dramatice ca *ceva dramatic*. Fără sex și alte lucruri pe care le vezi acum la TV. Se pare că TVR1 au făcut o treabă bună cu difuzarea lor. Primul țin minte că a fost Giuvaierul palatului. M-am uitat și eu la o parte din el, a fost drăguț. Dar cele patru de mai sus mi-au plăcut cel mai mult, până acum.
Știu că avusesem în minte să scriu un roman întreg despre fiecare în parte, fiecare povestioară și chichiță. Într-un fel, m-am trezit fără pic de inspirație. Tot ce vroiam era să împart cu voi o parte din entusiamul meu vis a vis de chestiuțele de mai sus.
Așam, vă las cu o melodia frumoasă că versuri la fel de frumoase și un „La mulți ani România!” Acum mă duc să mai caut seriale de vizionat. >:)