sâmbătă, 19 mai 2012

Fufoșenii

Omuleții sunt omuleți. Și sunt slabi și le e mult mai ușor să se victimizeze încontinuu, să dea mereu vina pe alții, să se considere veșnic nedreptățiți ș.a. *pauză de respirație în gândire* decât săăăă se oprească o secundă din dramatizat și să se gândească că poate, doar poate, au contribuit și ei la apocalipsa sentimentală și au fost și ei, la rândul lor, vrăjitoarele cele rele. Bine, mai sunt și omuleții ăiălalți care o dau în extrema cealaltă și care cred că totul din univers e din vina lor, dar nu o să intru în detalii. O să tac acum chiar dacă o mai pot lungii încă 5 ani, sperând că s-a prins ideea mesajului pe care vreau să-l transmit. (*În caz că nu s-a înțeles saaaau orice altceva, uite un rezumat: Lărgește-ți orizonturile,  încearcă să iei și alte variante în calcul.*)

O să apar mai des pe aici tocmai pentru a-mi scrie gândurile astea de moment - care dispar prea rapid. Până atunci (curând, căci am de gând să scriu despre seriale - curând) o melodie (uuun alt omuleț are drepturi de autor pentru sugerarea ei) :

2 comentarii: