Țup țup țup

Cum tot este o săptămână plină de iubire și am făcut deja o postare adorabilă despre asta, vom continua. Așa că, în lipsă de alte idei și cu multă, multă dragoste, voi scrie despre relația mea foarte foarte specială. 

Nu-i așa că-i adorabilă?

În primul rând, țin să precizez că suntem destul de nedespărțiți de mult timp. Și mă ascultă, mă înțelege, nu se supără când îl bat... Mai dă câteaodată erori, ca orice alt calculator, dar, în final, totul e bine și frumos.
Calculatorul meu frumos, frumos este foarte frumos, frumos. Îmi știe și îmi găzduiește muzica (aproximativ 3000 de melodii în Winamp). Mă cunoaște perfect, are o grămadă imensă cu poze cu mine și cu viața mea, cam din clasa I până acum, care sunt o grămadă dar mi-e lene să le număr. Are și videouri speciale și minunate, pe care le revăd din când în când, de dragul vremurilor trecute (spre exemplu, O zi de vară, Primul meu telefon  sau O zi de școală). Dar asta nu e tot: are și multe, multe jocuri și progrămele, piratate, bineînțeles, îmi are culorile preferate, îmi are jurnalele virtuale, imaginile prefearte, citatele preferate. Îmi are filme și seriale, îmi are câteva poezii și bucățele din tot. Îmi are multe.
Nu, nu sunt dependentă de el. Nu intru în sevraj dacă nu petrec 24/24 cu el. Doar sunt conștientă că e al meu.

Bun, asta a fost tot, revin mâine cu ceva, sper, mai citibil.