Zi de sâmbătă

Sunt singura care a ratat Apocalipsa? Puteam să jur că azi era 21 decembrie, dar uite, facebook-ul mă contrazice: nuuumai chestii cu „Vedeți? V-am spus eu că nu o să fie nici o Apocalipsă”. E ca și cum, chiar și acei oameni care spuneau că „Nu”, până și ei credeau puțin că „S-ar putea”. Oricum, am supraviețuit la o grămadă de sfârșituri. Cool, nu?

Oricum, nu știu despre ce să scriu. Parcă atunci când nu am pic de timp îmi vin toate ideile din lume, iar atunci când am tot timpul din lume nu am nici o idee.

Aș putea să scriu despre misterele lumii, să mă las purtată de val, să zbor printre pești și să înot printre porumbei. Aș putea să fac atâtea lucruri și totuși... nu le fac. Mă așez în loc să mă ridic, mă opresc în loc să continui, tac în loc să vorbesc... spun „Adio” în loc să spun „Bună”.

Bucățele argintii de amintiri, fluturând în univers un steag alb al unei lupte ce nu se va termina vreodată. Eterninăți de o clipă te urmăresc, nu te lasă să respiri, te ademenesc în capcanele lor otrăvitoare, încearcă să te pună la pământ. Să te drogheze cu ele, să îți violeze gândurile și sentimentele.

Mi s-a făcut al naibii de dor de Viața cu Louie așa că am de gând să mai mă delectez puțin cu unul dintre cele mai tari desene animate de când eram eu mică.

Altceva? Ieri m-am uitat la Black Swan care a fost un film grozav, grozav, grozav. Foarte reușit.

Mmm... voi căuta mereu o cale să fac totul să fie bine. Măcar voi încerca.

Cred că am obosit. Iar.

Am plecat....