sâmbătă, 23 februarie 2013

Aici, prezent!

Ca un fel de „viața e un puzzle”. Sau propria-ți persoană.
Știu că nu am mai trecut de mult pe aici, dar... na, am și eu motive mai mult sau mai puțin enervante. Nu, cu siguranță sunt doar enervante. Well, mi se stricase dragul meu calculator, acum sper să meargă. Și era un fel de catastrofă, adică fără calculator și nici televizor nu mai am de vreo trei luni... dar acum, acum, acum , trăiesc cu speranță. O altă chestie e că răceala mea ce adorabil de insuportabilă s-a agravat așa puțin, deci se explică de ce patul pare mult mai sfânt acum.
Am avut și câteva idei de scris sau de analizat, așa, puțin, dar le-am cam uitat/ pierdut pe drum.
Acum, al doilea punct, un alt conflict interior și ușor penibil.

Dragă blogușor/ jurnal/ calculator/ chestie,
O să încerc să trec rapid peste ideea asta. Sooo, here we are: timp de ceva vreme, aveam o întrebare existențială, d'aia stupidă rău, dar pe care orice copil tâmpițel și-o pune: Cine sunt? Adda sau Ada? Ei bine, sunt aici ca să-mi anunț descoperirea. Nu, nu am răspunsul la întrebare, din contră, am constat că întrebarea este al naibii de greșită. Varianta corectă sună în modul următor: Adda, Ada sau cine/ce/ciocolată? Și, ca argumente, avem: 1. Adda a fost din prima doar un fel de mască drăguță și împodobită agreabil, ceva-ceva ce tinde spre perfecțiune, ceva mult prea armonios pentru a mă putea reprezenta. Deci, cumva, „Adda” se taie de pe listă. 2. Ada, Ada, Ada. Am fost mereu Ada, Ada de 5 ani, de 10, de 15. Dar, nu știu, îmi amintește de prea multe chestii, inclusiv de lucruri nu prea drăguțe. Să fiu Ada, iar, ar însemna să accept toate cele petrecute și nu vreau asta și, cel mai probabil, nu voi vrea vreodată. Deci, și „Ada” e tăiată. Deci dacă noi trebuie neapărat să alegem dintre a și b, dar nici unul nu este bun, înseamnă că este ceva greșit în culegerea de probleme (de viață, nu de mate) și există și un c. Sau un d. Sau un zedjdkfhnghed.
În concluzie, în urma polologhiei și blabla-urilor de mai sus, revin la căutarea proprie-mi identități, ca nu cumva să fim mai puțin Cool decât orice alt copil de 12 anișori.
Totuși, mai aveam câte ceva de zis, dar cred că o s-o las pentru mâine pentru că ideea mea care trebuia să fie scurtă, s-a extins cam prea mult. Așa că acum voi căuta o melodie, pentru că, chiar și așa, postarea asta-mi pare prea goală. Brb.
Nu, nu găsesc.
Ok, nici nu o să găsesc. Totuși, căutând prin istoricul meu de pe Youtube, am găsit ceva mai drăguț:
Asta o să umple postarea de magie!

2 comentarii:

  1. Sa te faci bine si sa te duci cat mai repede la doctor ca sa te faca bine! Mersi pentru episodul din clasa 402 , era prea smecher!Succes cu gasirea identitatii si sa te faci bine!

    RăspundețiȘtergere

© Strange Song 2012 | Blogger Template by Enny Law - Ngetik Dot Com - Nulis