Mi-e frică și nu sunt sigură de mine. Mi-e frică că dacă aleg cu siguranță o cale, o să fiu dezamăgită, niciodată suficient de bună. Soarta o să mă refuze. Și, ei bine, încă nu am învățat cum să fiu refuzată și să nu-mi vină să mor. Mi-e frică că o să eșuez. Că după toate eforturile, nu o să fiu suficientă, că o să se ducă totul la fund, că o să se distrugă în bucățele toată existența mea.
M-am săturat să mă simt așa. Singură. Fără rost. Fără viitor. Fără speranță. Și prea singură.
Încă vă urăsc. Și vă doresc să fiți călcați de tramvai. 'Cause guess what! That crazy bitch has returned and she hates you more than anytime.
De ce? Pentru că pot!
Auci .. Calcata de tramvai ? Te rog , nu vreau sa ma doara daca tot o sa mor . :| .
RăspundețiȘtergereStii , nu poti sa dai in apoi , ramai pe loc atat cat sa respiri si mergi inainte , stiu cum te simti dar cateodata chiar nu ai de ales , daca trebuie totusi sa alegi dintre lucruri care nu-ti surad atunci merci inainte si atat..
Multe lucruri sunt grele , multe se pierd dar incearca sa crezi despre tine ca esti o luptatoare , ca esti prea tanara sa renunti si ca ai atatea sanse..
Cateodata nici eu nu cred asta dar...o sa fie bine..
nu tu, mai >:D<
Ștergereevident ca o sa fie bine, dar pana atunci e cale lunga. o cale cu urcusuri, coborasuri, rascruci...
O sa fie bine :)
Incearca sa mai gandesti odata lucrurile care t-i s-au intamplat si vezi daca poate cumva nu e totul asa de rau si de fapt lucrurile stau mai bine decat crezi. Totul o sa fie bine in final , o sa vezi.
RăspundețiȘtergere