vineri, 29 noiembrie 2013

Despre zile, nopți și intermediare

Lucruri care se pot spune în câteva rânduri mai mult sau mai puțin nebune


-Crezi?
-Ce?
tii tu, gândurile alea pe care le ai tu zilnic. Crezi că sunt mai bune decât realitatea?
-Orice e mai bun decât realitatea asta.
-Asta?
-Există mai multe. Dar „Shhh!”, nu spune nimănui.
-Uhm. M-ai încurcat.
-Descurcă-te.
-Și dacă nu mă pot descurca?
-O să mori.
-Aberații.
-Și asta?
-Deci, mai multe realități?
-Mda. Dar știi și tu. De realitățile mele de rezervă. Știi. Sunt atât de multe încât nici nu pot ține socoteala.
-Te referi la seriale? Sunt destule, dar cred că ai vreo idee câte sunt.
-Ei bine, și ele intră în categoria asta. Dar nu numai.
-Zi.
-Seriale, spin-off-urile din capul meu în care serialul respectiv ia legătură cu viața mea, se cam naște o nouă realitate a mea. Apoi mai sunt filmele, cărțile, poveștile, orice îmi permite să evadez. Orice gând pe care mi-l permit să-l dezvolt, orice floare care se hotărăște să crească. Câte un alt univers, câte o altă lume, câte o altă aventură. 
-De ce?
-Pentru că, într-un fel de-a dreptul trist, nu sunt cu mult diferită de orice adolescentă proastă care e în faza aia tipică vârstei și care face parte din nu știu ce comunitate depresivă a masochiștilor îndurerați. Cu excepția faptului că nu sunt proastă, nu sunt în faza aia, nu fac parte din nici o comunitate, decât din fandomuri adorabile, etc. Ok, poate nu asta voiam să zic, a cam ieșit fix pe dos. Vreau să spun că și eu sunt un clișeu d'ăla de penibilitate care plânge înainte de culcare, care e de-a dreptul incontrolabilă dacă îi frânge cineva inima măcar puțin, care e exagerat de timidă, ș.a.
-Și de ce-mi spui asta?
-Pentru că mă plictiseam și-mi era lene să mă apuc de teme.
-E târziu. La ora asta, teme?
-Mi-a fost lene și până acum. Și aveam în plan să fac atââât de multe!
-Impresionant.
-Îi urăsc pe toți, știi?
-De ce?
-Pentru că pot. Pot să îi urăsc, pot să recunosc că îi urăsc. Cel puțin e mai ușor să-i urăsc pe ei, decât pe mine. Cel puțin e mai ușor să recunosc asta. 
-Urât.
-Am nevoie măcar de puțină speranță. Te rog.

6 comentarii:

  1. Imi place melodia si in legatura cu perioada cu masochinarie si alte chestii , doar incearca sa o ignori si sa te bucuri de fiecare chestie buna care ti se intampla :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. http://addads.tumblr.com/post/69788996890/depressed-do-something-that-makes-you-happy

      Ștergere
  2. Sa zicem ..uhm nu stiu ce sa zic la asta :D Dar imi place postarea si cateodata unele "chestiute" ma lasa fara cuvinte (:

    RăspundețiȘtergere
  3. Cate dialoguri in genul am in cap... doar pentru ca nu e nimeni suficient de apropiat de mine incat sa ma inteleaga si sa nu ma puna sa-i explic prea mult...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. oh, dialogurile de genul sunt bune. odata ce le pui in scris nu mai sunt bune :))

      Ștergere