Hey :)

Și o melodie drăguță.

FIlme. 2.

Aveam în plan să trec pe aici și să fac o micuță schimbare. Mai exact să vorbesc despre ceva ce ar părea interesant. Nu știu dacă va funcționa dar vreau măcar să încerc...

So, azi vă prezint doua filme...  sunt cele mai recente pe acre le-am văzut eu. Știu că nu sunt eu în pas cu lucrurile de genul ăsta daaar...

Primul este Aasy A adică PăcătoasA pe care l-am văzut ieri.

Toată acțiunea filmului se învârte în jurul tipei din imagine care, ei bine, era o liceeană invizibilă până la un anumit moment. Început previzibil. Din câte am înțeles acesta a fost un film de comedie daaar nu am râs deloc. Asta este o bila neagră pentru ei. Părerea mea e că roșcata asta, oricât de inteligentă este prezentată, este proastăăă rău. ;)) Spune minciuni peste minciuni doar de dragul de a căpăta o reputație JALNICĂ. Apreciez foarte mult felul în care salvează ea toata populația care greșește sau care e dezagreabilă. Nu-mi place însă prima ei încercare de reabilitare a „prestigiului” ei, e patetică. Mi-a plăcut însă sfârșitul, incredibil de previzibil. A fost drăguță faza când și-a pus „A”-ul ăla pe ea și s-a îmbrăcat ca o centuristă. Are niște părinți ciudați, iar asta a fost o bilă albăă. Ea arată binișor, adică nu e nici miss sexy, nici rățușca cea urâtă - cu toate că se înclină bine în prima parte. So, dacă nu aveți altceva mai bun de făcut, aveți onoarea să-l urmăriți.

Și uitați și un link cu filmul online (calitate nu prea bună totuși): http://filme24.info/easy-a-online-gratis.html

Și apoi ar mai fi filmul Devil

E vorba de niște proști care se blochează în lift cu Diavolul -cică-, care îi pedepsește pentru diferite chestii. Moare fiecare pe rând. Mai rămâne unul mare și tare care rămăsese ultimul și baba respectivă l-a cuțat, dragă, pentru că a recunoscut. Ha, de parcă nu mai poate ăla rău dacă recunoști tu sau nu. :)) Dar deh, asta e versiunea de „ăla rău” a americaniilor. Deci filmul mie mi s-a părut plicticos, ideea a fost bunicică dar nu prea bine pusă în scenă. Pentru un horror, ceea ce se presupune că e, am căscat de prea multe ori. Mă rog, poate m-oi înșela eu...

So, pentru cei ce sunt curioși cu toate că eu nu știu cum de am putut devenii „curioasă” uitați un link de vizionare online cu o calitate varză: http://filme24.info/devil-2010-online-gratis.html

So, asta-i tot. Keep the faith!

Hell(o), my love(r)!(?)

Dragă tu,

Azi am chef să te sufoc cu propria mea prezență, să-ți inund mintea cu un milion de rânduri și cuvinte spuse doar de dragul de a le spune. 

Și mai vreau să-ți spun că ninge, dragostea mea, ninge. Iubesc zăpada așa cum îți iubesc zâmbetul. Iubesc iarna așa cum îți iubesc privirea. Iubesc albul acesta ce-mi rănește ochii verzi, așa cum iubesc fața ta atunci când minți. 

Și îmi doresc să vină vara. Să vină la mine, să fie frumos și bine. Să mă îmbrățișeze cu buclele ei aurii și să mă ducă pe meleaguri în care tu nu ești. Frumos.

Îți dedic acest post de pe blogul meu, ți-l dedic cu cea mai mare plictiseală posibilă și cu o incoerență pe care nici eu nu o înțeleg. 

A trecut și Crăciunul ăsta, puțin mai repede decât îmi imaginam. Și l-am petrecut fără tine, fulg de nea, fără tine!  - Pe românește, nu a nins. Frumos, nu?! Bine, știu că „virgulă”, câțiva copilași au fost dezamăgiți de această chestie, dar mie mi s-a părut superb.

Pe data de 23 decembrie, acum puține zile, a fost „petrecută” aniversarea a câtorva ani de când m-am născut eu. Iar prin „eu”, mă refeream la cineva care iubește să fie diferit, așa cum fiecare fulg de zăpadă se mândrește cu asta în fiecare iarnă. Sunt născută iarna, sunt îndrăgostită de vară și sunt la fel de banală și diferită ca fiecare fulg de nea din univers. Vreau să mă consider un paradox, dar faza e că atunci ar trebui să etichetăm orice ființă umană ca fiind un paradox și asta ar devenii prea plicticos. Dar deh, dacă vrem să ne mai adâncim în asta, vă voi spune că natura umana reprezintă un paradox complex și alte blah-blah-uri de genul acesta.

Dar eu vă spuneam de ziua mea pe care am petrecut-o într-un fel de care nici nu mai vreu să-mi amintesc. 

O parte din aceste rânduri și detalii detaliate și nefolositoare conduc spre o simplă concluzie: Vreau să fiu iar copil micuț. Vreau ca de ziua mea să primesc tone de cadouri, vreau ca de Crăciun sub bradul meu să fie tone de surprize, vreau să aștept nerăbdătoare să împodobesc bradul și vreau să ma simt bine. Poate nu în ordinea asta. Dar vreau să simt spiritul ăla al sărbătorilor despre care se tot vorbește. Dar nu, eu a trebuit să mă cert cu bunica în fiecare zi care ar fi trebuit să fie -știi tu- magică! Vreau să mă bat cu zăpadă și să mă dau cu sania, vreau să ne jucăm ca doi copii ce ai uitat că suntem. Asta vreau! Cer prea mult?! Se pare că da...

„-Te urăsc!

-Dc?

-Pt. că te iubesc.”

Some "like" music.

Sper să mori și tu. ;)

Azi avem Simple Plan - Baby one more time.

Și apoi ar fi melodia de la Tokio Hotel - Hurricanes and Suns

Aș strânge de gât melodia asta. Grrr, X(. Bruno Mars - Just the way you are. Păcat că nu pot.

That's all.

Hate you, 

Ada.

Leapsa ...

1. Luaţi cartea cea mai la îndemână, deschideţi la 18 şi scrieţi aici al 4-lea rând:

„Am plăcerea să vă servesc, doamnă. Ce să vă aduc?” :))

2. Fără să verificaţi, cât e ora?

7 și ceva poate.

3. Verificaţi!

19:36 -pe aproape-

4. Cum sunteţi îmbrăcat(ă)?

Pijamalele mele rooooooz :))

5. Înainte de a răspunde la acest chestionar, la ce vă uitaţi?

Hmm, la messenger, miss, unde altundeva?!

6. Ce zgomot auziţi în afară de cel al calculatorului?

Al unei melodii drăguțe de la Simple Plan, mai exact: Baby one more time! 

7. Când aţi ieşit ultima dată şi ce aţi făcut cu ocazia respectivă?

Acum doua zile și am făcut chestii.

8. Ce aţi visat ieri noapte?

Oh, de preferat să rămână secret :))

9. Când aţi râs ultima dată?

Asta nu mai știu. De curând probabil.

10. Ce aveţi pe pereţii încăperii în care sunteţi?

Chestii, gen flori pictate sângaci și vreo 3 calendare tâmpite.

11. Dacă aţi deveni multimilionar peste noapte care ar fi primul lucru pe care l-aţi cumpăra?

Nu știu. Poate chestii.

12. Care este ultimul film pe care l-aţi văzut?

Phhh, nu mai știu. :))

13. Aţi văzut ceva neobişnuit astăzi?

Da. 

14. Ce părere aveţi despre acest chestionar?

Nu prea interesant, dar merge.

15. Spuneţi-ne ceva ce nu ştim încă!

Mâine va fi o zi  plictisitoare. :-?

16. Care ar fi prenumele copilului dvs. dacă ar fi vorba despre o fetiţă?

----------------

17. Şi dacă ar fi vorba de un băiat?

---------------

18. V-aţi gândit deja să locuiţi în străinătate?

Cine nu se gândește?! :))

19. Ce aţi dori ca Dumnezeu să vă spună când intraţi pe porţile Raiului?

„Mai ai dreptul la o a doua șansă. Mult succes cu asta!”

20. Dacă aţi putea schimba ceva în lume (în afară de politică), ce aţi schimba?

Ăh, nu știu. :-??

21. Vă place să dansaţi?

Daaa, logic că da. Păcat că NU știu să dansez.

22. George Bush?

Nu prea ești bine informat, miss. Acum e Obama.

23. Ce aţi văzut la televizor ultima dată?

Muzica de pe Utv.

24. Care sunt cele 4 persoane care ar trebui să primească acest chestionar?

Oricine are chef, din moment ce eu nu am făcut decât să-l fur.

... Că tot nu mai făcusem de mult una.

So, hate you sooooo much,

Ada.

So, let's die together.

Astăzi am hotărât să-mi scriu toate sentimentele în citate. Îmi cer scuze că nu voi preciza ale cui sunt, doar că nu îmi mai amintesc. 

O fotografie spune un secret despre un secret.Cu cât îti spune mai multe, cu atât stii mai putin. Poate ca aici nu e vorba de o fotografie, dar e vorba de ceea ce semnifica aceea fotografie.

Cei cu care traim si pe care îi iubim si pe care trebuie sa-i stim ne scapa. Nu crezi asta?! Priveste-ma pe mine, si poate vei intelege.

Nu e om care sa-si doreasca mai mult o vacanta, decât cel care tocmai a fost în vacanta. Nu are legatura ce prezentul, are legatura cu faptul ca-mi doresc sa ma evapor intr-un norisor de fum.

Defectele si greselile mintii sunt precum ranile corpului. Dupa ce s-au depus toate eforturile posibile pentru a le vindeca, va ramâne totusi în urma o cicatrice.  La pariu ca am mai multe cicatrici decat tine?!

Dintre toate animalele omul e singurul care manifesta cruzime. E singurul care face rau altora numai pentru ca îi face placere. Esti crud. Si nu-ti pasa. Iti place.

Omul se preface cel mai mult atunci când vorbeste cu el însusi. Ofera lui o masca si îti va spune adevarul. Oh, nici nu stii cat de bine ma pot mintii pe mine insami.

 Desi lumea e plina de suferinta, s-a cam saturat sa o depaseasca. Dar eu nu sunt ca restul lumii. Si vreau sa lupt. Si daca pierd, macar voi stii ca am facut tot posibilul.

Alegerea suprema pe care o face omul, ultima lui sansa de a se ridica la ceruri e sa creeze sau sa distruga, sa iubeasca sau sa urasca. Cred ca ai ales la amandoua a doua parte. Asta dupa ce ai vazut ca prima nu e prea usoara, nu?! Nu ti-a spus nimeni: "Calea usoara nu e neaparat si cea corecta."?!

 Daca oamenii s-ar cunoaste între ei, nu ar idelatriza, nici urî. Asta inseamna ca nu ma cunosti sau ca eu nu te cunosc pe tine?!

 Iubeste-i pe toti, ai încredere în câtiva si nu gresi fata de nimeni. Eu ii voi iubii pe toti, nu voi avea incredere in nimeni si voi incerca sa nu mai gresesc.

Nu conteaza cine a fost tata. Conteaza cum mi-l amintesc eu. Nu are legatura cu "tata", ci cu felul cum mi te amintesc eu pe tine.

Daca ne-am cunoaste secretele, cum ne-am mai consola unul pe celalalt? Poate ca "virgula" cam asa e.

Orice schimbare, chiar si una dorita, aduce cu ea o stare de melancolie…pentru ca tot ce ramâne în urma este o parte din noi însine. Într-un fel, trebuie sa murim pentru a putea începe o viata noua. Si uite si de ce urasc eu schimbarile. Pentru ca nu sunt cu adevarat schimbari.

Trecutul ne defineste. Putem cauta motive sa scapam de el sau de partile rele, dar singura cale de a scapa e sa adaugam ceva bun în el. Trecutul e trecut si totusi atat de prezent incat nu poti sa-l separi de prezent.

 Lucrurile nu sunt întotdeauna asa cum par. Primele aparente îi înseala pe multi. Doar inteligenta câtorva discerne ceea ce a fost ascuns cu grija. Vezi?! Nimic nu este ceea ce pare! Absolut nimic! Si tu nu intelegi...

De amintiri si de remuscari nu te poti ascunde. Umbra greselilor noastre ne va bântui mereu, indiferent daca ne-am cait sau nu. Mda. 

Sa ne consideram nebuni. Asa ne vom întelege unul pe altul. Aceasta va deslusi multe enigme. Eu ma consider nebuna, tu ma consideri nebuna, eu te consider nebun si tu te consideri perfect.

Omul trebuie sa dezvolte, pentru orice forma de conflict uman, o metoda care sa respinga razbunarea, agresiunea si represaliile. Fundamentul acestei metode este dragostea. Si cum este atunci cand razbunarea, agresiunea si represaliile pornesc din dragoste?! Inseamna ca dragostea este o criminala in serie?!

În clipa când oamenii se îndragostesc devin mincinosi. Si uite si o scuza pentru presupunerea ta care apropo, e falsa.

Nici un muritor nu poate pastra un secret. Daca buzele sale vor fi pecetluite, vârfurile degetelor sale vor vorbi. Respira tradare prin fiecare por. Nu mai am incredere nici macar in tine. Si aveam, aveam atat de multa. 

 Amânarea este cea mai letala forma de refuz. Nu, nu, nu. Nu e asa. Stiu ca nu e asa. Pentru mine nu e asa.

 Pentru credinciosi, nici o dovada nu este necesara. Pentru necredinciosi, nici o dovada nu este posibila. Cam asta-i ideea. Tu nu trebuie sa-mi dovedesti mie ceea ce simti, eu stiu asta. Dar eu trebuie sa-ti dovedesc tie fiecare miscare a mea si in final tot nu crezi nimic.

Oamenii aduna toate greselile din vietile lor si creaza un monstru caruia îi spun Destin. Destinul e cea mai inventiva scuza din lume. Destinul e creat de oameni. D'asta este atat de curd.

Am iubit pâna am ajuns aproape de nebunie. De aceea se spune ca dragostea e o nebunie, iar nebunia mi se pare singurul mod adevarat de a iubi. Buna, eu sunt nebuna! Oare si tu esti?! Ce zici daca am fii nebuni impreuna?! Sau tu nu esti nebun?

Lumina crede ca poate calatori mai repede decât orice altceva. Dar se înseala. Indiferent cât de repede ar calatori lumina, descopera ca întunericul a ajuns întotdeauna primul si ca o asteapta. Da, da, da. 

Monstrii sunt reali, la fel si fantomele. Exista în interiorul nostru. Si uneori câstiga. ----

Nu doar camerele sunt bântuite. Nu doar casele. Mintea umana are holuri mult mai largi, mult mai încapatoare. Da.

Întotdeauna am considerat ca mila da roade mai bune decât justitia neînduplecata. Deci asta nu ar insemna ca ceea ce faci tu nu va da roade?!

Nu întelegi cu adevarat natura umana daca nu stii de ce un copil care se da într-un carusel le face cu mâna parintilor de fiecare data când trece pe lânga ei, iar acestia mereu îi fac si ei cu mâna. Buna! Ciudat, nu?! Dar e frumos. Sau macar a fost.

E mai bine sa scrii pentru tine însuti si sa nu ai public, decât sa scrii pentru public si sa te pierzi pe tine însuti. Eu asa fac. Eu scriu pentru mine. Eu ma scriu pe mine si ma daruiesc prin niste banale randuri.

Dragostea e cea care pune lumea în miscare. Exista cineva care ar putea sa spuna ca nu este adevarat?

Oamenii sunt mai dispusi sa plateasca un prejudiciu decât un serviciu, deoarece recunostinta e o povara si razbunarea e o placere. Deci banuiesc ca te simti bine acum, nu?!

Lacrimile au ceva sacru. Nu sunt un semn de slabiciune, ci de putere. Sunt mesagerii durerii coplesitoare si ai iubirii de nedescris. No coment.

Viata e un joc. Joaca-l.Viata e prea pretioasa. Nu o distruge. Am jucat jocul si m-am ars, sunt foarte nerebdatoare acum pentru ca astept continuare. Vreau sa zbor.

Aratati-mi un erou si eu va voi scrie o tragedie. Eu sunt eroina propriei mele vieti. Eu sunt eroina propriei mele tragedii.

Speranta e cel mai mare rau al umanitatii, pentru ca prelungeste suferinta. So, hay sa speram.

Am descoperit un paradox. Daca iubesti pâna când începe sa te doara, atunci nu va mai exista durere, ci doar dragoste. Frumos suna, nu?!

Ningee!

Un singur cuvânt: „Whaaahaaa” și o față: :((

Ce-am făcut eu să merit fiecare bulgărele ce l-am primit azi?! Nu că mi-ar păsa mie de bulgări, nu e vina lor și nu e vina nici mâinilor care îi aruncă. E numai și numai vina iernii care e rece și mohorâtă. Și zăpada asta este atât de strălucitoare - un lucru drăguț, n-am ce zice- și ciudată. Încă ninge, logic că ninge, cum s-ar putea să nu ningă?! 

Și tocmai ca să fiu în spiritul sărbătorilor de iarnă am pus această temă, mă rog - poză, care cred că semnifică niște flori -poate de cireș. Dulce, nu?

Vaaai, brb, că am uitat de frumoasa noastră Maria căreia i-a fost ziua ieri -și Malina mi-a spus de asta- so, La mulți ani și multe neoane!

Back, vine Craciunul. Părerea mea?! Nu-mi place Crăciunul. De ce?! Păi pentru că e așaaaa de plictisitor... Adică stau închisă în casă și îmi poftesc musafirii -nepoftiți- să tot mă bată la cap cu tot felul de tâmpenii. De ce stai așa, de ce nu stai așa, de ce te porți așa, de ce zici așa, bla bla bla... -De altfel, totul culminând cu „Whaa, ce rea ești, odată vin și eu la tine și te porți așa cu mine, la câte am făcut eu pentru tine, nu mai vin niciodată la tine, bla bla bla”. Oh, chiar mi-aș dorii să nu mai vină la mine, dar am eu norocul ăsta?! Nope, nu-l am. Deloc amuzant și palpitant. Iar de revelion o să fie mai nasol. O să mă pună să mă culc devreme că deh, ei îi e somn. Iar prin devreme se înțelege 2 noaptea. DOUĂ! Ce găină se culcă la 2?! 

Mă rog, una peste alta: nu-mi place iarna, nu-mi place luna Decembrie și nu-mi plac sărbătorile. Singura parte bună este că e vacanță și primesc cadouri.

Azi a fost drăguță, excepții pot găsi o grămadă dar a fost frumos. Nu știu dacă a meritat sau nu. dusul la școală azi, dar sper că e bine. Mda, încă sunt paranoică, dar îmi revin eu.

Am început să mă uit la True Blood. Prea mult sânge și sex. Tocmai din această cauză îl urmăresc. :)) Sau mai bine zis, l-am urmărit până ieri, alartăieri. Nu mai am pic de chef de el acum. 

Mi-am făcut abonament la bibliotecă, dragă. Am fost cu Naco și mi-am luat o carte: Hotel Translivania. Arată ok coperta, ăsta este și motivul pentru care am ales-o. Bine, să nu uităm că e și despre vampiri vampirici și demonici. 

Șiiiii acum una peste alta, îmi doresc un Crăciun drăguț , îmi doresc ca bunica să fie invitată de revelion la clubul pensionarilor la ea, acolo și îmi mai doresc ăăăă... prea multe. 

So, la mulți ani cu întârziere la bruneta aia, și scuze!

Crăciun fericit și sărbători fericite la absolut toată lumea!

Și cam atât.

Nu-mi pasă de tine, doar de mine.

Love you, 

Ada.

Tot eu.

Mi-e somn. Nu, nu e asta. Este o stare de amorţire ciudată şi o somnolenţă care nu mă lasă să-mi trăiesc ca lumea ziua asta. Dar nu asta e problema mea, ci alta mult mai nebunească și mai „Tipic Ada”

Well, nu e greu de explicat miss, dar e greu de înțeles. Așa că până când vei primii explicația, așteaptă să înțeleg și eu. 

Am terminat de văzut toate cele doua sezoane -prea puține!- din Vampire Knight. Mi-a plăcut mult, mult de tot și acum sunt în căutarea a altceva -de preferat serial sau anime- cu vampiri vampirici. 

Ăăăh, mă simt ca o toantă care a descoperit gustul ciocolatei și se îndoapă din plin. E amuzant să par așa patetic și ușor obsedată de ceva atât de banal și copilăros. 

Dar toată lumea s-a obișnuit cu mine - bine, poate nu chiar toată lumea.

Mda, pe zi ce trece postările mele sunt mai lipsite de sens, coerență și subiect dar vreau să mă declar nevinovată.  De fapt, nu. Sunt vinovată. Da, sunt vinovată de tot.

Iar mi-e lene să scriu mai mult și mai coerent. Și chiar vroiam să scriu despre ceva interesant, o temă care ar putea conta cât de cât. Dar văd că nu pot sau cel puțin nu în momentul de față. 

Well, se you there!

Ps: Dacă nu aveți ce face sau doriți să faceți o faptă bună, recomandați-mi și mie chestii de vizionat vampirice, demonice sau măcar fascinante. Aș aprecia.

Lista de bazaconii vampirice si demonice si normale.

Bună.

Da, cred că e bună. Adică... chiar dacă nu ar fii, nu poți să zici „rea”. Pentru că tu îmi dorești binele. De aceea nu ți-l voi da nicioadă, nu ție, nu tu.

Și, ca să nu mai zică unii că nu scriu chestii aiurea... Am început să mă uit la un nou amine. 

Vampire Knight. E drăguț și asta se datorează faptului că e cu vampiroi sexy. Și cum poți să nu-i iubeeești atunci când ăla o mușcă p-aia și când ăla e gelos p-ălălaltul și se omoară între ei și se salvează între ei și se hrănesc cu bazaconii?!

Kuroshitsuji. Vai, cred că nu voi învăța vreodată să-l pronunț corect. E drăguț, n-am ce zice. E cu Sebby care e un demon. Cum ai putea să nu-l adori?! Doar e demon... Unul bun rău de tot. :))

Bleach. Da, e drăguț, e amuzant. Dar fără demoni sau vampiri. 

Naruto. Nope, nu prea știu care-i traba cu el.. Mă uitam când eram bebeu, dar a trecut ceva timp de atunci.

The Vampire Diaries. Azi a apărut episodul 10 din sezonul 2. Și nu vreau să mă uit până nu apare o subtitrare drăguță... Că deh, vampirii ăștia vor merita mereu tot ce-i mai bun din mine.
 Doctor Who. Serial englezesc cu unul care călătorește în timp și spațiu. Cum ai putea să nu-ți dorești să mergi și tu printre tot soiul de lumi și să vezi tot soiul de oameni celebrii și extratereștrii?! Ah, sună tentant, mai ales pentru o nebună ca mine, prea visătoare.

Life Unexpected. Este un serial cu niște oameni normali, sau mă rog, umani cel puțin care e destul de intresant. Mie personal îmi place.

House M.D. Da, păi mă pot lăuda cu faptul că am văzut toate episodele de până acum și că ajunsesem să mă uit la vreo 3-4 pe zi. Și nu regret absolut deloc.

NCIS. E un serial super, amuzant și merită să-ți pierzi timpul cu el.

Minți criminale. Așa, în caz că nu știa nimeni, chiar vreau să devin o minte criminalăăă :)). Nooo, râdeam de tine, dacă vreau sa te killăresc, fii sigur că nu îți voi spune prea curând. Revenind, e chiar frumos...

Vampiri, crime si povesti de dragoste. Titlul spune TOTUL. Ce poate fii mai frumos decât vampirii, crimele și poveștile de dragoste?! Îți spun eu: nimic.

Bine, mai sunt milioane de seriale la acre mă uit, dar mi-e lene să le găsesc de acolo din căpățâna aia a mea.

Well, se you later... Trebuie să înveselesc pe cineva :))

Inca ceva ce nu e nimic.

Nu am mai trecut de mult pe aici şi cu toate că nu am pic de chef, here i am.

Well, e urât afară, plouă şi e frig. Da, majoritatea sunteţi happy că va ninge şi chestii de genul ăsta. Ei bine, eu sunt aia mai cu moţ şi nu-mi place iarna. 

Da, asta se presupune că ar fi prima zi de iarnă din an. Şi, desigur, ziua României. Ador ziua asta. Pentru că stăm acasă! Daaaa, în rest nu contează.

Cică yo acum învăţ laaaa geografie.

Sunt plictisită. Mereu. Şi mi-e un soooomn. Mai mereu.

Ah, pe 23 e ziua meeea :)).

Mdeah, şi ieri a fost Sf. Andrei, teoretic vorbind, tot ziua mea. Dar doar teoretic.

See you never! 

Noi si ei. Sau nu, mai corect: Eu si voi.

Astăzi vă voi prezenta pe cea mai diabolică persoană din întreg universul. 

Eu.

Da, eu sunt aia, cea care... omoară pe toată lumea, diavolul în persoană, cineva în care nu trebuie sa ai încredere vreodată, orice cuvânt spus de ea este o minciună, restul spun adevărul... Ce dacă își bat joc de tine?! 

Vrei o lecție de viață?! Dacă știi din start că nu poți să joci jocul și nu poți să ai încredere, de ce mai joci?! Ha, nu-mi spune mie ca aici e vorba de altceva pentru că știi bine că nu e.

Dar bănuiesc că nu mai contează, nu?! Degeaba ți se spune să nu ai încredere în ea, tu din start nu aveai.

Și știi ce nu înțeleg eu?! Cum poți să te minți așa în continuare, cum că „ily”. 

Haide, o fi ea diabolică dar proastă nu e! 

Dacă vrei să scapi de ea, spune-i, nu-i mai face așa. 

Oh, dar am uitat... nu-ți pasă.

Ha, din moment ce faci persoana respectivă să sufere, înseamnă că nu o iubești îndeajuns de mult sau -mai simplu- nu o iubești deloc. Și te vei minții după aceea singur că de fapt nu este vina ta. 

Azi a fost o zi idioată rău...

De fapt, nu toată...

Dar aceea chestie a facut-o să fie urâtă...

Dar cum nimănui nu-i pasă, ar mai avea rost?!

Da, pentru mine da... Niciodată nu mi-a păsat de ce cred alții... Însă acum devine...

Dacă ție nu-ți mai pasă, 

să știi că mie îmi va păsa mereu.

Blind game with fire.

La naiba, rază de lună. Ştii că este lunăăă plină?! Afară, e lună plină, între norişori plus ceaţă. Mrg, punct.

Azi a fost una dintre cele mai STRANGE zi ever. Adică atâtea chestii şi în ciuda unor chestii, nimănui nu părea să-i pese cu adevarăt. Dar nu mai ştiu cu adevărat nimic, sunt confuză?! Nu, nu-i asta, e mai mult de atât. Nehotărâtă?! Nu, nici asta. Încurcată?! Poate. 

O să văd eu ce pot face, trebuie să fie ceva. Însă pentru asta trebuie să aflu mai întai ce trebuie să rezolv. Ah, sunt aşa o toantă!

Am chef să scriu sau să citesc. Am chef să mă adabostesc de ploaie într-o lume care-mi poate oferi căldură. Am nevoie de ceva diferit, ceva simplu, ceva ce nu ştiu ce e. Am nevoie de un zâmbet. De ce un zambet trebuie să fie atât de indispensabil?! Un zambet adevărat... E magic, e dulce, e sincer. Exprimă sentimente, exprimă bunătate, exprimă... SF-uri.

Revenind, vreau să mă duc înapoi în lumea mea, să citesc cu nemiluita şi să termin cu altele. Să fie ca atunci... Vai, dacă aş fii ştiut sa apreciez acea simplitate, acum ar fi fost putin altfel, nu, rază de lună?!

Toată ziua m-a durut capul, toată ziua m-am simţit ciudat, toată ziua am vrut să mă evapor într-un norişor de fum.

La dracu, nu-ţi pasă! Da, sigur, minţi cât vrei, oricât de oarbă aş fi, ştiu adevărul! 

De fapt nu, nu-l ştiu... Nu ştiu la ce te gândeţti, nu ţtiu dacă să am încredere, nu ştiu dacă să o las baltă, sau sa continui să mă joc cu focul...

(...->)

E CIUDAT. Totul e ciudat, totul continuă să fie ciudat, totul este atât de încurcat, nu mai înțeleg nimic, dar nu-i o noutate.. Prin atâtea vise și gânduri deșarte, cum să mă mai trezesc la realitate?! M-a nimeri rapid, ca un cântec de leagăn, m-a adormit ca un copil și m-a otrăvit încet și ireversibil. E ciudat, e complicat, deloc simplificat și nimic și nimeni nu mă poate ajuta. Punct.

Hay că mai vorbim și mâine rază de lună... 

Și un bonus:

Oricum, e bine. 

Ce mai faci, raza de luna?

Helău! (Şi uite aşa am transformat noi hell(o)ul- în ceva... ce nu e hell(o))

Sunt eu, Ada, cea de toate zilele :))

Sunt aici, şi oricât de invizibilă iţi par, exist şi voi exista. Ştiu asta, ştiu că nu m-ai uitat, ştiu că încă îţi aminteşti de mine când cineva spune "cred" mai des, sau când vezi pe cineva cu telefon ca al meu. Sau când te gândeşti la mine, pur şi simplu. Şi oare, uneori când o vezi pe ea... Oare te gândeşti?! Oare la ce te gândeşti?! Vai, ce mi-aş dorii sa-ţi citesc gândurile!      Dar nu pot. Şi voi rămâne cu cea mai nouă amintire a ta. Una în care nici nu ţi se vede faţa. Nu e ironic?! Şi totuşi mă întreb de ce dintr-o dată mi-a zburat mintea la tine.  Ha, uite încă un lucru pe care nu-l voi înţelege.

One more thing... Azi a fost o zi idioata răăăăău. Am râs şi toate cele... But a lipsit sarea şi piperul. Poate că mâine vor apărea... Sper că da. 

Ah, mă doare capul, îmi explodează. Nu pot fii lucidă, nu pot să-mi dau seama de ce nu-s în toane bune, nu-mi pot da seama de ce am această stare de pură prostie. 

Tu miss, tu!!! Tu eşi tu care vei fi mereu tu, vinovat de toate şi victimă a tuturora, zâmbetul minciunii şi tot ce ţtine de frumuseţile şi paradoxii vieţii :)). Iar eu voi mereu eu cea care îţi voi spune că nu vezi ceea ce este în faţa ochiilor, îţi voi spune că esti orb. Şi tocmai pentru a-ţi deschide ochii şi pentru a vedea şi pentru mine, pentru a-mi arăta şi mie ce este ceea ce nu pot vedea şi de care am nevoie. Ha, nu mai înţeleg ce vreau să zic. Cred că încet încet îmi moare şi ultimul neuron de care mai dispuneam. Dar tu mă vei inţelege, nu?! 

Noapte bună, rază de lună!

Ha, dă Doamne să apară sarea şi piperul, trebuie sa-mi probez noua inspiraţiune: "rază de lună".

Ok, tac, ştiu că vrei să tac mai repede.

 Ne mai vedem. Sper.

PS: Precizez că prima parte e cu puţină ficţiune.

Nothing

Hello!

Ha, hello e de fapt un hell cu "o" la sfârşit. Ah, încă un motiv să mă reprofilez.

Well, neaţa. Desigur, nu e dimineaţă dar altă idee mai bună nu aveam.

Aşa că, în ultimile zile am realizat un lucru de o importanţă vitală: trebuie sa fac o schimbare. O schimbare de abordare, o schimbare de tactica, o schimbare de tot ce a ţinut până acum de mine. 

Ha, vezi să nu!

De fapt, ar fi recomandat sa fac aşa. 

Dar nu. Prea multă bătaie de cap. Vreau să mi se simplifice viaţa, nu invers.

Well, acest post este dedicat special sfârşitului de toamna, inceputului iernii, să vadă cât de idioată pot fi eu din cauza lor (Sau ei, lui, cum o fi).

Şi am aflat că lumea poate fi suparacioasă şi că eu sunt o persoană groaznică. Ah, e ciudat totuşi. Uite încă un motiv pentru care trebuie să fac acea schimbare. 

Azi la şcoală a fost ciuuudat. Nu, nu acel ciudat funny, ci acela ce mă scoate din sărite.

Acum am la teme pentru mâine de mi s-a acrit total. 

Văd eu cum fac..

Pentru că sunt confuză...

Si happy :x

Concluzia este că arată drăguţ cu diacritice.

Te salută din iad,

 aceea Ada pe care n-o suporţi 

dar care este dependentă de tine. 

Si inca ceva...

Iubesti un vis dar el nu te iubeste,

Te lasi umplut cu agonie si extaz

Si arunci cartea din ale tale vise,

Doar pentru ca sfarsitul este real.

Si nu vrei sa mai recunosti vrea clipa

Lumea in care tu acum traiesti

Si te gandesti lejer la acea risipa

De hartie, talent si ganduri omenesti.

Si realitatea te gaseste ingandurat,

De vorbe bune si minciuni abandonat

Si nu te lasa sa traiesti in continuare

Fara acea teroare ce te doare.

Visand al viselor dragi dor 

Si scufundat in al povestilor amor,

Adormi pe-o stea si stai ingandurat

Caci povestile de altadat' s-au terminat.

Zambind, tu te trezesti la viata

Si stai asa amortit si pustiu

Si vrei sa mai vezi iar acea fata

Si chipul vehi, acel-atat de viu.

Cu dedicatie speciala pentru... cineva.
Bye, bye. :*