sâmbătă, 26 mai 2012

Antipa ...

Oh, da, am fost la Antipa! La muzeul mult prea aproape de liceul meu, la care au ajuns înaintea mea prea mulți din locuri mai îndepărtate. Când am fost? Joi am fost. De ce am fost? De mere.
Deeeci, da, am făcut cunoștință cu pești mari și mici, maimuțe și chestiuțe împăiate asemănătoare cu personaje din lumea reală. De asemenea, m-am hotărât și frizura cărei ciudățenii o voi alege în caz că va trebuii să fiu hair stylist-ul lui Lady Gaga. Șiii, bineînțeles, nimeni care spune câte ceva despre Antipa nu trebuie să nu aducă vorba, așa în zbor, despre exponatele umane, foarte puțin îmbrăcate, de la etajul 1 (asta așa, că maturizarea mă prinde mai greu pe mine).
Pam-pam-pam-pam... Gandacu'! Uite gandacu'! Cât e gândacu'? Cât palma de mare! Unde e? Peste tot e! Sunt mai mulți? Fugi! Aaaa, nu se mișcă! Hiuuu, ce bine! Ok, rămâi. Stai, ce e zgomotul ăla? Armata zombie de gândaci? Fugi! fugi, fugi, fugi și nu te uita înapoi!
Pam-pam-pam-pam... vampiri și fantome! Da, ferea, dacă treci pe acolo să știi că sunt și vampiri și fantome. Merg în perechi... Fantoma sperie tipele și vampirul sare la gâtul tipilor. Că așa vrea fantoma, nu de alta. Știți voi, în lumea noastră, fantomele sunt mult mai tari decât vampirii. Șiiiii dacă ai fost deja acolo și nu ai întâlnit așa ceva, înseamnă că țipai atât de tare ca o fetiță încât ... te-au făcut să uiți.
Așam. Asta ca nu cumva să nu mai apuc să postez această capodoperăăăă, am zâtit-o d'aci, buhuhu, pa!

sâmbătă, 19 mai 2012

Fufoșenii

Omuleții sunt omuleți. Și sunt slabi și le e mult mai ușor să se victimizeze încontinuu, să dea mereu vina pe alții, să se considere veșnic nedreptățiți ș.a. *pauză de respirație în gândire* decât săăăă se oprească o secundă din dramatizat și să se gândească că poate, doar poate, au contribuit și ei la apocalipsa sentimentală și au fost și ei, la rândul lor, vrăjitoarele cele rele. Bine, mai sunt și omuleții ăiălalți care o dau în extrema cealaltă și care cred că totul din univers e din vina lor, dar nu o să intru în detalii. O să tac acum chiar dacă o mai pot lungii încă 5 ani, sperând că s-a prins ideea mesajului pe care vreau să-l transmit. (*În caz că nu s-a înțeles saaaau orice altceva, uite un rezumat: Lărgește-ți orizonturile,  încearcă să iei și alte variante în calcul.*)

O să apar mai des pe aici tocmai pentru a-mi scrie gândurile astea de moment - care dispar prea rapid. Până atunci (curând, căci am de gând să scriu despre seriale - curând) o melodie (uuun alt omuleț are drepturi de autor pentru sugerarea ei) :

vineri, 11 mai 2012

Ținutul meeeeeu fericit!

Din categoria: „Ce pisici mai face Ada când nu prea e prezentă prin ținutul fericit”...
Ada face bine. Ada scrie de ea la persoana a doua. Ada e pur și simplu retardată.
Ooook și ce mai face ținutul meu fericit? Face bine. Ce curpinde? Uite lista: Un soare, sau chiar mai mulți. Avem și muuulte luni. Câțiva nori. Mai și plouă. Și ninge dees. Faza tare e că nu ninge cu ... fulgi de nea. Ninge cuuu ce-mi vrea dispoziția. Ninge cu bucățele răcoroase de ciocolată sau de înghețată, ninge cuuuu Skittles, cu vrigulă curcubee, cu sulițe sau cuuuu raze de soare, ș.a. .  Care sunt locuitorii ținutului fericit? Omuleții verzi. Eu și locuitorii universului meu - eu sunt centrul universului meu, în caz că nu era evident și a uitat careva de asta-, de asemenea câțiva din universurile și realitățile învecinate, mai avem și unicorni care scot curcubee pe fund, ponei roz, seriale și sexoșenii din seriale, muuzicuță de țopăie boxele prin casă, mâncare nesănătoasă, muulte chestii dulci -comestibile-, steluțe, ooo mulțime de diminutive și o lene profundă de a face orice. Ok, cred că e evident că lista aceasta poate continua o grămadă. -Gen ca o listă drăguță pe care o făcusem într-o zi la școală cu o grămadă de chestiiii (da, da, încă mai am foaia aia de care-mi amintesc doar eu). -  La naiba! Scuze, dar nu mă pot abține. Avem și vise cu ochii deschiși, super-eroi imaginari sau reali (Heeeeei!!!!!), câini pe care eu nu vreau să-i eutanasiez chiar dacă mă mănâncă de vie (așa că sunt eu tare șiiii Fac opinie separată), balene, ursuleți panda, maimuuuțe, greșeli gramaticale, sofisme și paralogisme, bancuri stupide („Ești doctor?” „Nu” --- =)) =)) :))=))) (...) :)) =)) ;))  Haaaaai e amuzant! Râzi!), bănuți, weekenduri, oameni care mă înțeleg mereu greșit și orice aș face nu pot să le schimb tâmpita de părere despre mine care da, e greșită!... Și da, acum voi tace din gură căăăci tocmai o dau în nebuneală.
Așam. Să recitim ce mi-a ieșit.
Pisici! Sună ca o broșură turistică.
Vai! Nu! Sună ca o aplicație scrisă la nebuni!
De fapt, stai... Nu e așa mare lucru.
Ei bine, ar trebuii săăăă faceți ce face omulețul din poză și să recunoașteți că ținutul meu fericit eee foarte tare!
De asemenea mai are și probleme de Soft, dar nu de genul care nu pot fi reparate.
Asta că n-am mai trecut de două săptămâni pe aci și-mi era dor să super-fac chestia asta super care implică, în primul rând, scoaterea din săriți a omuleților.
Acum plec, serios, doar două secunde să copiez un link... Asta că tot am ascultat această melodie de două zile încontinuu.
Gata. Pa!