joi, 23 septembrie 2010

Dansam si la inmormantari de suflete.

Azi a fost o zi ca din cosmare. Da, acele cosmare din care speri sa te trezesti mai repede... si devii prea agitat cand vezi ca este realitate. Stiu ca ar fii mai usor sa fiu indiferenta, stiu ca indiferenta este cel mai pretios lucru din lume... dar de sa fiu si eu ca restul?! Ei bine, adevarata problema este ca pur si simplu nu pot. De fapt am momente si momente dar astea se datoreaza tot acelor oameni de care imi pasa prea mult. Pana la urma mi-am dat seama ca oricum ar fii, nimeni niciodata nu mi-a vazut aceasta latura "pasatoare". Aceasta singura latura mai exact. Si intr-un fel imi convine. Prefer sa ii las pe cei ce sunt prea orbi si nu le pasa, sa creada doar aceea masca, aceea aparenta... iar celor ce le pasa sa incerce sa afle si ce e dincolo supa acest scut. Desigur aceasta strategie nu m-a facut niciodata sa ma simt mai bine, dar nu am de gand sa dau inapoi. Imi amintesc cum era o anumita persoana care ma credea ca o stana de piatra... Bine, daca scriu chestiile astea aici nu ma ajuta cu nimic, insa stiu ca nimeni nu citeste. Si cititorii aia vechi ai mei s-ar putea sa se fii lasat deja de mult mult timp. Si totusi o sa spun ca nu-mi pasa. Da, imi doresc sa fiu intradevar indiferenta, nu doar sa ma prefac intorcand spatele si fugind. Aham, eu cu fuga suntem in love. Deci nu ar fii mai corect ca doar sa am prefac ca sunt indiferenta si de fapt sa nu fiu?! Da, stiu, este fix pe dos de cum ar trebuii. Dar eu mereu am facut lucrurile pe dos, si nimanui nu i-a pasat vreodata. I-as da dracu pe toti de nenumare ori... dar niciodata nu o sa o pot face cu adevarat. Pentru ca acele persoane sunt prea importante pentru mine... si ele nu stiu asta... si chiar daca ar stii si-ar inchipui chestii ciudate sau ar rade de mine. De asta apelez eu la acea mantie de cretinism. Oricum ar fii, voi continua sa dansez viata chiar si in prapastia aceea in care am cazut.
Bye bye, din nou.
Ps: Urasc soarele, e un tradator.

2 comentarii:

  1. Încă sunt aici, mereu voi fi aici..in viaţa ta. Chiar dacă nu mă vezi să stii că eu te vad şi te văd încă prea clar..Nu-ţi pierde speranţa pentru că ea trebuie să moară ultima. App, soarele nu e trădător, noi îl facem să răsară sau să apună, cu sau fară voia noastră

    RăspundețiȘtergere

© Strange Song 2012 | Blogger Template by Enny Law - Ngetik Dot Com - Nulis