duminică, 27 octombrie 2013

14.07.2012 7:25 am

Ehmmmm
Trebuie să folosesc cuvinte, nu?
Ok, aveam ceva prin telefon de acum un an. Trebuie doar să dau de ea. De chestie.
Și am găsit-o.
E una dintre cele mai stupide lucruri, dar pot să bag scuza „eram mică și proastă”, chiar dacă a fost acum câteva luni, nu? Nu? Nu.
14 July 2012, 7:25 am.
   Te urăsc. Te urăsc - Te urăsc - Te urăsc. Te urăsc și te iubesc în același timp și cu aceeași intensitate. Și nici măcar nu se anulează forțele. Se împletesc într-un dans nebun, năucitor, nociv, din care nu se mai înțelege nimic. Ceva paradoxal, greșit și corect, bun și rău, frumos și teribil de urât. Singurul lucru pe care-l știu cu siguranță, singura idee care a fost gândită înainte de acest cutremur al propriului meu univers este că trebuie să mă țin departe cu orice preț. Că într-o zi, dansatorii vor obosi, unul dintre ei va obosi. Și, oricum ar fi, oricare dintre forțe ar câștiga, trebuie să mă țin atât de departe încât să nu mă afecteze. Deloc posibil. Dar dacă... doar eu dansez? Dacă doar inima și mintea mea dansează? Dacă acest conflict de ură și iubire se află de fapt între mine și... mine? E mult mai rău, nu?  Pentru că așa nu am cum să mă mai țin departe. Regret. 

2 comentarii:

© Strange Song 2012 | Blogger Template by Enny Law - Ngetik Dot Com - Nulis